In viata cautam continuu. Ne cautam pe noi si ii cautam pe altii (de multe ori ca sa ne ofere ceea ce noi nu ne putem oferi). Si nu de putine ori ne-am gasit pe noi insine chiar in cadrul relatiilor in care ne aflam.
Si asta caci relatia este despre:
– a te cunoaste: a sti cine esti cand nu ai masti. Relatia este o oglinda in care alegi sau nu sa te privesti pentru a-ti observa partile frumoase si cele mai putin atragatoare. Ai astfel ocazia sa iti alegi partile din tine pe care vrei sa le pastrezi, sa le schimbi sau la care sa renunti.
– a-ti descoperi limitarile: fericirea si implinirea se gasesc in tine, iar relatia te ajuta sa le impartasesti si sa le experimentezi; in cadrul acesteia poti sa aduci cea mai buna versiunea a ta in care esti si puternic si vulnerabil in acelasi timp.
Ai oare insa curajul sa il cunosti si sa il accepti pe celalalt cu gandurile sale ascunse si mai putin placute, cu fricile si limitarile impuse de propriile sale slabiciuni? Sau sa ii accepti trecutul?
Daca nu le-ai acceptat pe ale tale, crezi ca le vei accepta pe ale lui?
– a te vindeca de traume, de neimpliniri si de amintiri dureroase. Prin introspectie si cu sprijinul celuilalt poti indeparta straturile care nu iti mai folosesc si poti incepe procesul de cunoastere de sine apeland la o stare evitata constant: vulnerabilitatea. Ai ocazia de a te vindeca de “vechiul tu”, renuntand la falsele credinte despre tine insuti.
Din fericire, relatia nu vine doar cu bucurie, ci si cu durere – un simptom al bolilor tale; vei afla astfel ca gelozia, respingerile, abandonul iti vorbesc despre propriile rani emotionale. Vei avea astfel oportunitatea de a fi propriul tau doctor. Vei profita de ea?
– a oferi; sa ceri iubire si fericire ar insemna sa accepti ca nu te iubesti si ca nu esti fericit cu tine; si daca tu nu te iubesti, celalalt de ce te-ar iubi? Daca ai asteptarea ca partenerul sa te completeze, ai intrat in relatia gresita.
Sau poti realiza ca oferi iubire si fericire doar ca si celalalt sa faca la fel; deci, lipsa “contraprestatiei” lui va determina disparitia iubirii tale.
Ori poate iti dai seama ca in trecut ofereai de frica sa nu ramai singur, purtand o masca in relatia cu celalalt. Lipsa ta de autenticitate atragea dezamagirea.
Eu sper sa constati ca oferi zilnic ceea ce ai mai de pret, indiferent daca celalalt ofera sau nu, fara vreo promisiune sau vreo garantie din partea lui. Oferi pentru ca vrei, pentru ca simti, nu pentru ca trebuie. Oferi pentru ca alegi sa iubesti.
Pentru mine relatia a fost (si nu a fost) un spatiu de dezvoltare. Nu zic mai mult. Cand am avut „ochi sa vad”, mi-am asumat responsabilitatea pentru emotiile, nevoile si pentru ranile mele emotionale, am inceput sa imi observ minusurile si sa incerc sa aflu multe despre mine.
Relatia mi-a oferit mediul in cadrul caruia am scos ceea ce era mai rau si mai bun din mine, ajutandu-ma sa ma vad exact asa cum eram si sa lucrez constant la cel ce as fi putut fi.
Am adus in fiecare relatie propriul trecut, mai mult sau mai putin constient ca apropierea de celalalt ar fi stimulat ranile mele. Dar nu stiam cum sa scap de ele. Erau parte din mine.
Procesul de vindecare a venit cu clarificari: am descoperit ca ranile nu erau redeschise de partener, ci de propriile mele credinte. Credeam ceea ce gandeam.
Prin urmare, ca am vrut sau nu, relatia m-a ajutat sa ma dezvolt, evolutia avand loc chiar si in momentele de criza, caci ele m-au trimis catre introspectie si reevaluare.
PS: A fi intr-o relatie inseamna ca partenerul tau nu doar ca te accepta asa cum esti, dar si ca te inspira sa fii cea mai buna versiune a ta. Daca ai un astfel de partener, profita!
