Chiar si atunci cand intelegem ca beneficiile schimbarii unui anumit tip de comportament sunt de necontestat, devenim inventivi in a gasi motive pentru a evita schimbarea.
Subconstientul ne blocheaza demersul prin intermediul convingerilor interioare, care determina rezistenta, si al scuzelor, care impiedica perpetuarea actiunilor aferente schimbarii. Utilizam astfel un mecanism de aparare, prin care evitam diminuarea reprosurilor interne, care apar inevitabil urmare a aparitiei esecului. Pare „autosabotaj”, nu-i asa?
Scuzele sunt explicatii de tipul: “sportul este plictisitor” ori “nu am timp” sau “incep de Luni”, oferite atunci cand ne dezamagim. Ele ne justifica comportamentul si ne ajuta sa ne simtim bine in relatia cu noi insine.
Cine nu a folosit expresia “a fost week-end” sau „am fost in concediu”? Cu alte cuvinte, intrucat nu putem rezista tentatiilor, ne “dam voie” sa actionam altfel decat ne-ar avantaja, desi stim care vor fi consecintele actiunilor noastre.
Si cu toate astea, cum te simti cand „trisezi„? Vinovat/a?
Convingerile, pe de alta parte, declanseaza esecul inainte ca acesta sa aiba loc. Ele saboteaza schimbarea de durata.
Daca iti spui: “am vointa si voi face fata tentatiilor”, oare te va ajuta pe termen mediu sau lung? Ne supraestimam vointa si subestimam tentatiile. Tentatiile nu sunt altceva decat placeri la care de-a lungul timpului am avut acces si pe care acum ni le interzicem. Iar daca prin placere intelegem bucurie, practic ne negam dreptul la bucurie.
Sincer: de cate ori te-a dezamagit vointa?
Apreciem eronat ca schimbarea de durata presupune un efort prea mare si ne spunem: „este greu„. Si la prima vedere asa pare, intrucat asociem schimbarea cu frustrarile generate de interdictiile asumate. Dar cu cat ne fortam mai tare sa „rezistam„, cu atat obosim mai mult si pierdem autocontrolul.
Dar de ce ne „autosabotam”?
Unul dintre raspunsuri ar fi ca nu acceptam limitarea propriei libertatii decizionale. Desi la nivel rational intelegem ca schimbarea ne este benefica, emotionalul percepe schimbarea ca aducatoare de privatiuni, limitari. Pare mai usor sa beneficiem de placerea oferita de zona de confort, decat sa asteptam sa obtinem placerea adusa de schimbare.
Iata materialul despre „autosabotaj„.
Iti spun ceea ce le spun si clientilor mei: daca vrei sa schimbi definitiv un comportament cu un altul, este nevoie ca noul comportament sa iti aduca cel putin acelasi nivel de placere ca vechiul comportament.
Tu cum te simti cand stii ca nu ai voie?
Si da, tu poti!
Marian Banateanu
Coach, specializare cognitiv-comportamentala.
Nutritionist, specializare low-carb.
